Referat - CLASA CA GRUP SOCIAL

CLASA CA GRUP SOCIAL

        Clasa de elevi reprezintă un grup social, în cadrul căruia, apare şi se manifestă o realitate socială ca urmare a interrelaţiilor ce se stabilesc între membrii săi.

        Clasa, ca grup social ,are următoarele caracteristici:

 1.Mărimea grupului –variază de la 20 la 30-35 elevi.Cu cât grupul e mai mare apare tendinţa de subdiviziune în interiorul lui şi de formare a mai multor grupuri informale.

 2.Interacţiunea grupurilor- se referă la relaţiile ce se stabilesc între diferiţi elevi în cadrul clasei(cognitive,comunicaţionale,afectiv-simpatice ,de influenţare ).

         3.Scopuri comune- ce se stabilesc atât pe termen scurt cât şi pe termen lung.Ele sunt conştientizate de elevi şi  pot deveni motorul dezvoltării grupului .Cadrul didactic . ca manager, stabileşte o serie de obiective social-afective pentru grupul de elevi ,care vor determina consolidarea coeziunii acestuia.

         4.Structura grupului  rezultă din configurarea  anumitor componente (indivizi,relaţii interpersonale,norme şi valori,scopuri şi motivaţii, activităţi ) implicate în dezvoltarea de procese de grup (stratificare,conducere,comunicare, 
competiţie,cooperare ) .Clasa de elevi ca grup mic are anumite structuri ce-i oferă stabilitate, atât ca modalitate de legătură a membrilor grupului în plan interpersonal cât şi ca ierarhie internă a grupului.În cadrul grupului social se dezvoltă norme ce modelează comportamentele iar structura clasei este întărită de statusurile şi rolurile ce apar şi evoluează în cadrui ei.


 

 Structura grupului şcolar are următoarea configuraţie :

a) Structura funcţională -relaţiile sociale care reprezintă suportul acţiunilor ce urmăresc atingerea scopurilor grupului;

b)Structura status-rol -distribuţia poziţiilor ocupate de membrii grupului; ansamblul de obligaţii, responsabilităţi şi drepturi asociate unei anumite poziţii sociale;

Eforturile elevilor de a se încadra în rolul potrivit statusului de elev conduc la performanţe şcolare deosebite şi la asimilarea de către aceştia a normelor şi valorilor societăţii.

c) Structura preferenţial- afectivă-totalitatea relaţiilor interpersonale manifestate în dinamica grupului;

d) Structura comunicaţională-totalitatea proceselor de comunicare desfăşurate în grup:

e) Structura cognitivă-gradul de cunoaştere între membrii grupului;

f)Structura spaţială-ansamblul relaţiilor spaţiale dintre membrii grupului în cadrul activităţii de grup.

Eficienţa  grupului este strict dependentă de compatibilitatea între structura funcţională şi cea de status-rol, pe de o parte şi cea preferenţială pe de altă parte.

  Este evident că atracţia dintre membrii grupului clasă constituie o condiţie fundamentală a performanţei şcolare, fiind o sursă de satisfacţie personală pentru membrii şi un factor al coeziunii grupului.Atracţia interpersonală are un nivel foarte înalt datorită interacţiunii intense şi a proximităţii fizice a elevilor în cadrul clasei. Faptul că elevul înţelege că ceilalţi membrii ai clasei au de cele mai multe ori atitudini şi opinii similare este important în relaţiile interpersonale din grup.

5.Compoziţia grupului clasă-este relativ omogenă, elevii fiind relativ egali ca vârstă,dezvoltare fizică şi nivel de pregătire.Aceasta nu înseamnă uniformizarea profilului psihologic al membrilor grupului.Ei trebuie trataţi diferenţiat în funcţie de caracteristicile psihoindividuale şi relaţionale ale elevilor.

6.Organizarea grupului-poate fi formală sau informală.

Compoziţia şi organizarea sunt rezultatul interacţiunii tuturor celorlalte caracteristici ale grupului,definitoriu din punct de vedere al acesteia fiind gradul de omogenitate sau de eterogenitate a clasei.De aici mai poate fi derivată o altă caracteristică a clasei-coeziunea, acceptată ca fiind gradientul de unitate al grupului, sănătatea grupului.

7.Sintalitatea-reprezintă personalitatea grupului.

8.Problematica liderilor

Funcţionarea grupului şcolar dă naştere unei serii de efecte precum conformismul/nonconformismul,deviaţionismul,tonul hedonic, omogenitatea, permeabilitatea,stabilitatea.Clasa este o microsocietate în care se produc fenomene de contagiune,de demoralizare,de surescitare,de efervescenţă,fenomene ce trebuie cunoscute de profesor pentru a le combate pe cele negative şi utiliza pe cele cu valenţe pozitive.

Pentru cunoaşterea şi activarea grupului se folosesc de la metode simple ca observarea sistematică până la metode sociometrice.

     Pentru ca observarea să fie  eficientă, ea trebuie să respecte următoarele condiţii:

- să fie planificată,organizată, dirijată şi desfăşurată pe baza unor scopuri şi  obiective bine stabilite;

-înregistrarea şi descrierea datelor observate să fie făcute imediat ce au fost derulate şi cât mai detailat;

- acelaşi fenomen să fie urmărit în ipostaze,condiţii şi împrejurări diferite;

- la finalizarea observării să se formuleze concluziile fenomenului educaţional investigat.

                                                          

 Metodele sociometrice sunt utilizate pentru investigarea naturii , configuraţiei şi intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup şi a fenomenelor ce apar pe baza lor:de comunicare,de influenţare,de colaborare,de competiţie,de tensiune,de conducere,de evaluare.

Instrumentul principal şi punctul de plecare în cunoaşterea diferitelor aspecte a procesului de interacţiune ce se manifestă în colectiv, este testul sociometric.El evidenţiază starea preferenţială a copilului în grupul clasă din care face parte şi are la bază ideea că organizarea colectivităţilor umane este determinată de preferinţele socio-afective ale membrilor.Este alcătuit dint-un chestionar ce solicită subiecţilor   să îşi exprime alegerea, respingerea ,simpatia şi antipatia faţă de membrii grupului din care fac parte.Pe baza acestor preferinţe exprimate de membrii ,se stabilesc  poziţiile în grup: de lider,de marginal,cei mai populari,cei izolaţi ,care nu reuşesc  să se  adapteze.

Întrebările testului sociometric trebuie să fie în concordanţă cu interesele, preocupările şi aspiraţiile majorităţii membrilor clasei.Ele pot avea referire la petrecerea timpului liber,participarea la sarcini profesionale ,cooperarea în cadrul echipei sportive.

Testul sociometric se poate folosi într-o cercetare trasversală pentru a surprinde evoluţia relaţiilor colective.Se recomandă să fie administrat periodic (anual ) iar rezultatele să fie comparate între ele. Aplicarea testului în diferite etape ne dezvăluie stadiul atins în formarea coeziunii,în ce direcţie evoluează grupul şi eficacitatea demersurilor întreprinse de managerul clasei.Acesta trebuie să cunoască pârghiile asupra cărora trebuie să acţioneze pentru a orienta grupul către o dezvoltare coezivă.

 Distribuţia grupală a preferinţelor şi respingerilor formează matricea sociometrică a grupului.

Am aplicat la clasa pe care o conduc un test sociometric,pe baza căruia am realizat matricea sociometrică a clasei şi am desprins concluziile.

Acest instrument de investigare constituie un sprijin deosebit în cunoaşterea fundamentelor socio-afective ale grupului clasă, care scapă de obicei observaţiei directe. În acelaşi timp, oferă posibilitatea unei acţiuni, a unei intervenţii asupra grupului, care să ţină cont de organizarea sa internă, pentru îmbunătăţirea funcţionalităţii acestuia şi ameliorarea coeziunii de grup.